logo
Limba
flag

24.02.2022

Cum ne afectează stresul de diferite tipuri sănătatea?

Corpul uman bine echipat pentru a face față stresului în doze mici, dar atunci când stresul devine pe termen lung sau cronic, poate avea efecte grave asupra corpului tău.

Sistemul nervos uman eliberează hormoni care ne oferă un fel de impuls numit răspuns de luptă sau fugi. Accelerează bătăile inimii și respirația, încordează mușchii și crește transpirația. Această reacție este menită să fie temporară și în condiții normale organismul își revine rapid. Odată cu debutul brusc al stresului, mușchii se încordează toți deodată și apoi își eliberează tensiunea când stresul trece. Stresul cronic face ca mușchii corpului să fie într-o stare mai mult sau mai puțin constantă de pază. Atunci când mușchii sunt încordați pentru perioade lungi de timp, acest lucru poate declanșa alte reacții ale corpului și chiar poate promova tulburări legate de stres.

De exemplu, atât cefaleea de tip tensional, cât și cefaleea migrenoasă sunt asociate cu tensiune musculară cronică în zona umerilor, gâtului și capului. Durerile musculo-scheletale din spatele inferior și extremitățile superioare au fost, de asemenea, legate de stres, în special de stresul de la locul de muncă. S-a demonstrat că tehnicile de relaxare, cum ar fi yoga și respirația profundă, precum și alte activități și terapii de ameliorare a stresului, reduc în mod eficient tensiunea musculară, scad incidența anumitor tulburări legate de stres, cum ar fi durerile de cap și măresc starea de bine. Pentru cei care dezvoltă dureri cronice, s-a demonstrat că activitățile de eliberare a stresului îmbunătățesc starea de spirit și funcționarea zilnică.

Stresul și emoțiile puternice se pot prezenta cu simptome respiratorii, cum ar fi dificultăți de respirație și respirație rapidă, deoarece căile respiratorii dintre nas și plămâni se îngustează. Pentru persoanele fără boli respiratorii, aceasta nu este, în general, o problemă, deoarece organismul poate gestiona munca suplimentară pentru a respira confortabil, dar factorii de stres psihologic pot agrava problemele de respirație pentru persoanele cu boli respiratorii preexistente, cum ar fi astmul și boala pulmonară obstructivă cronică. Unele studii arată că un stres acut, cum ar fi moartea unei persoane dragi, poate declanșa crize de astm. În plus, respirația rapidă – sau hiperventilația – cauzată de stres poate provoca un atac de panică la cineva predispus la atacuri de panică.

Colaborarea cu un antrenor/ coach pentru a dezvolta relaxarea, respirația și alte strategii cognitiv-comportamentale poate ajuta enorm.

Stresul care este de moment sau pe termen scurt, cum ar fi respectarea termenelor limită, blocarea în trafic sau calcarea bruscă a frânei pentru a evita un accident - provoacă o creștere a ritmului cardiac și contracții mai puternice ale mușchilor inimii, cu hormonii de stres - adrenalină, neuro-adrenalina și cortizolul - acționând ca mesageri pentru aceste efecte.

Stresul si Inima. Vasele de sânge care direcționează sângele către mușchii mari și inima se dilată, crescând astfel cantitatea de sânge pompată în aceste părți ale corpului și ridicând tensiunea arterială. Odată ce episodul de stres acut a trecut, organismul revine la starea sa normală. Stresul constant experimentat pe o perioadă prelungită de timp, poate contribui la probleme pe termen lung pentru inimă și vasele de sânge. Creșterea constantă și continuă a ritmului cardiac și nivelurile crescute ale hormonilor de stres și ale tensiunii arteriale pot afecta organismul. Acest stres pe termen lung poate crește riscul de hipertensiune arterială, atac de cord sau chiar accident vascular cerebral.

Stresul si Sistemul Endocrin. Când cineva percepe o situație ca fiind provocatoare, amenințătoare sau incontrolabilă, creierul inițiază o cascadă de evenimente care implică axa hipotalamo-hipofizo-suprarenală (HPA), care este principalul motor al răspunsului la stres endocrin. Acest lucru duce în cele din urmă la o creștere a producției de hormoni steroizi numiți glucocorticoizi, care includ cortizol, adesea denumit „hormonul stresului”.

În perioadele de stres, hipotalamusul, o colecție de nuclei care conectează creierul și sistemul endocrin, semnalează glandei pituitare să producă un hormon, care la rândul său semnalează glandelor suprarenale, situate deasupra rinichilor, pentru a crește producția de cortizol.

Cortizolul crește nivelul de combustibil energetic disponibil prin mobilizarea glucozei și a acizilor grași din ficat. Cortizolul este produs în mod normal în diferite niveluri pe parcursul zilei, de obicei crescând în concentrație la trezire și scăzând lent pe parcursul zilei, oferind un ciclu zilnic de energie.

Stresul si Intestinul. Intestinul are sute de milioane de neuroni care pot funcționa destul de independent și sunt în comunicare constantă cu creierul, explicând proverbul de a simți „fluturi” în stomac.

Stresul poate afecta această comunicare creier-intestin și poate declanșa durerea, balonarea și alt discomfort intestinal care să fie simțite mai ușor. Intestinul este, de asemenea, locuit de milioane de bacterii care îi pot influența sănătatea lui precum si a creierului, ceea ce poate afecta capacitatea de a gândi și de a afecta emoțiile. Stresul este asociat cu modificări ale bacteriilor intestinale care, la rândul lor, pot influența starea de spirit. Astfel, nervii și bacteriile intestinale influențează puternic creierul și invers.

Stresul timpuriu poate schimba dezvoltarea sistemului nervos, precum și modul în care organismul reacționează la stres. Aceste modificări pot crește riscul de boli intestinale ulterioare sau disfuncționalități.

Stresul la Bărbații Stresul cronic si continuu pe o perioadă lungă de timp, poate afecta producția de testosteron, ducând la o scădere a apetitului sexual sau a libidoului și poate chiar provoca disfuncție erectilă sau impotență.

Stresul la Femei Femeile jonglează cu cerințele personale, familiale, profesionale, financiare și cu o gamă largă de alte cerințe de-a lungul vieții. Stresul, distragerea atenției, oboseala etc. pot reduce dorința sexuală – mai ales atunci când femeile au grijă simultan de copii mici sau de alți membri bolnavi ai familiei, se confruntă cu probleme medicale cronice, se simt deprimate, se confruntă cu dificultăți în relație sau abuz, se confruntă cu probleme de muncă etc.

CUM SĂ TE ELIBEREZI DE STRES? Acum înțelegem mult mai multe despre strategiile eficiente pentru reducerea răspunsurilor la stres. Astfel de strategii benefice includ:

• Menținerea unei rețele sănătoase de sprijin social • Exerciții fizice regulate (HATHA YOGA) • Somn de calitate în fiecare noapte (chiar și dormind în timpul zilei) • Respirație profundă/conștientă • O DIETA CURATA si sanatoasa (multe vegetale). • Meditația

Meriți o viață lungă, energică și fericită... așa că din când în când, fă-ți timp pentru a te odihni și a te recupera! Vei fi de 10x mai productiv atunci când lucrezi ODIHNIT si ECHILIBRAT!